Zona orasului TG.Ocna, ca si multe alte zone din tarã, este destul de bogatã în situri arheologice. Cercetarea acestora a început încã din 1913 odatã cu Vasile Pirvan. Acesta mentiona existenta unor resturi de culturã în localitatea Bârsãnesti, Brãtesti si GuraVaii. Cu aproape 20 de ani mai tarziu, in 1931, R. Bogdan semnala prezenta unor urme preistorice în valea Trotusului descoperite lângã orasul Onesti. S-au efectuat sondaje în statiunea din epoca bronzului de la Rãcãuti si chiar sãpãturi de amploare în importanta asezare de la Podei-Tg. Ocna, în cetãtuia geticã de la Tisesti (Tg.Ocna si Bogdãnesti ) la care s-au adãugat si cercetarile de suprafatã intreprinse în aceastã regiune.
Cercetãri de o mai mare amploare se vor întreprinde în cursul anului 1933 pe platoul Podei (Tisesti-Tg.Ocna) de cãtre Constantin Matasã,cu toate cã acestea au avut mai mult un caracter de informare.

In 1937 Radu Bogdan identifica, printr-un sondaj practicat pe Dealul Gruiu – Mastacãn, o asezare cu nivel de locuire Cucuteni A si B confirmând astfel asezarea preistoricã din rãspunsurile invãtãtorilor la  Chestionarul lui Al Odobescu.

In anul 1933 Constantin Matasã viziteazã statiunea de la Podei-Tg.Ocna,iar in 1937,alãturi de Radu Vulpe,fac cercetãri pe valea Trotusului în Depresiunea Onesti. Cu acest prilej sunt efectuate sãpãturile de la Podei – Tg.Ocna din anul 1933 si care vor fi reluate în anul 1934 – 1943.
Odatã cu anul 1943 sãpãturile arheologice de la Podei – Tg.Ocna au fost sistate si reluate apoi în 1973 de cãtre ªtefan Cucos.Tot pentru cultura Cucuteni , fazele B1 si B2 Anton Nitu si C.Buzdugan vor întreprinde cercetãri arheologice si pe cuprinsul siturilor de la GuraVãii-Onesti si de la Viisoara-Tg.Trotus.
Un alt sit arheologic pe cuprinsul cãruia s-au întreprins cercetãri este cel de la Titila – Pârâul Boghii,materialul descoperit aici (prin cercetãri de suprafatã),apartine fazelor A si B a culturii Cucuteni.Pentru Neoliticul Târziu putem mentiona asezarea de la Tuta – Tg.Trotus si tot aici au mai fost descoperite resturile unei asezãri din sec.VI d. Hr. In ceea ce priveste epoca bronzului,cea mai importantã asezare este cea de la Bogdãnesti –Oituz de pe dealul Balica , la locul denumit Tudoscanu , cercetãrile întreprinse aici fiind între anii 1959 si 1960-1961.

Materiale ceramice atribuite epocii bronzului au fost descoperite si pe cuprinsul asezãrii de la Podei-Tg.Ocna,fiind atribuite primei perioade a culturii Monteoru.
Alte asezãri care dateazã din bronzul mijlociu sunt cele de la Varnita – Tuta si de pe dealul Docmana –    Viisoara.

O altã asezare din epoca bronzului este cea de pe dealul Mirãuti , situat pe malul stîng al Trotusului în zona satului Gura Vãii descoperitã în urma cercetãrilor de suprafatã din anul 1962.
Pentru epoca bronzului tîrziu reprezentative sunt numeroasele fragmente ceramice descoperite pe cuprinsul satului Margina – Oituz , în apropierea dealului Stiborului.
Pentru epoca fierului , cercetãrile arheologice au adus la luminã resturi de locuire atât pentru Hallstatt cât si pentru Laténe. Pentru Hallstatt-ul mijlociu au fost identificate unele asezãri cum sunt cele de la Podei – Tg.Ocna si dealul Docmana – Viisoara (Tg.Trotus).  Fazei Laténe ,numitã si ’’epoca clasicã a geto-dacilor ‘‘,îi sunt atribuite asezãrile de la Podei – Tg.Ocna , Dealul Docmana – Viisoara si Varnita – Tuta. Pentru secolul I a. Hr. semnificativã  este cetãtuia dacicã Utidava , una din cetãtile fortificate ale vremii , situatã pe vârful denumit Titelca – Tisesti (Tg.Ocna).  Cercetãrila de suprafatã efectuate de cãtre V.Cãpitanu si V.Ursachi , au dus la identificarea unei asezãri geto – dacice de înãltime pe ’’Vârful Hãsman .‘‘
Pentru sec.IV-V , descoperiri arheologice s-au fãcut în toamna anului 1976 pe teritoriul satului Pârâul Boghii (comuna Pârgãresti , jud. Bacãu) , în urma sãpãturilor pentru instalarea unei conducte de apã.În anul 1982 s-a efectuat un sondaj de informare-salvare în urma cãruia s-au mai gãsit , pe lângã material arheologic apartinând sec.IV-V,si resturi apartinând unei asezãri atribbuitã sec.VIII-IX.  O bunã parte din materialele descoperite pe teritoriul siturilor arheologice mentionate mai înainte se gǎsesc în Muzeul de Istorie al orasului Tg . Ocna precum si în alte muzee din tarã.
Muzeul de Istorie al Orasului Tg. Ocna cu sediul principal în  str. Trandafirilor, nr. 2 (Casa de Cultura),are expuse mai multe colectii cum sunt :

– Ceramicã neoliticã apartinând culturii Cucuteni (fazele A si B) provenind din caddrul siturilor arheologice de la Podei – Tg. Ocna si Titila – Pârâu Boghi i(vezi fig. 1,2 si 3), ceramicã de epoca bronzului  provenind de la Podei , ceramicã dacicã de la Titelca – Cetatea Utidava (Tisesti – Tg. Ocna, vezi fig. 4), ceramicã romanã (fig. 5), unelte din silex, os , piatrã si bronz (fig. 6 , 7 , 8 si 9) ;
– Un fond de carte veche in limbi strãine ;
– Fotografii ale unor institutii si monumente, fotografii cu promotii de elevi ale celor 4 scoli secundare din perioada interbelicã ;
– Lucrãri de artã semnate – Ion Diaconescu , Vasile Melica , N. K±tka , Karol Starck (fig.10) , Familia Nicodim ;

– Documente originale despre Costache Negri – diplomat,unionist si prieten apropiat a lui AL. I. Cuza ;
– Documente « Istoria României »expuse pe panouri mari de sticlã ;
– Documente si date despre monumentele istorice ;
– Colectia ’’Oameni de seamã ‘‘fii ai orasului si unele lucrãri ale acestora ;
– Colectia numismaticã de peste 400 de piese ;
– Ceas solar- sculpturã in piatrã(1875) ;
– Diplome si ordine militare ;
– Piese de armament si munitie din primul Rãzboi Mondial , descoperite in Triunghiul de foc – Cosna , Mãgura , Ciresoaia ;
– Unelte si mestesuguri casnice ;
– Un pachet de carte religioasã .